RoPress

Serbia

Serbia, o ţară cu „oportunităţi imense“, dar în care două din trei companii privatizate şi-au încetat operaţiunile sau sunt pe cale să fie desfiinţate

May 21, 2014

Distrugeri „înspăimântătoare“ ca după război în una dintre cele mai obscure regiuni ale Europei:

Serbia, o ţară cu „oportunităţi imense“, dar în care două din trei companii privatizate şi-au încetat operaţiunile sau sunt pe cale să fie desfiinţate

Cele mai grave inundaţii din ultimii cel puţin 120 de ani şi dezastrul cu care au venit - zeci de morţi, pagube materiale de sute de milioane de euro, mii de alunecări de teren şi mine antipersonal - au atras asupra micilor state din Balcani Serbia şi Bosnia-Herţegovina o atenţie pe care acestea nu au mai avut-o de când re­giunea a fost devastată de război. Iar auto­rităţile spun că dezastrul poate fi comparat cu cel lăsat de război. Să fie o surpriză amploarea pagubelor într-o regiune în care corupţia şi interesele personale au făcut jocurile economice după căderea comunis­mului?

Statele Uniunii Europene, Rusia, Slo­venia, Croaţia, Turcia şi chiar Israel trimit aju­toare. Autorităţile bosniace au anunţat că inundaţiile şi alunecările de teren au afec­tat un sfert din populaţia de patru milioane de persoane a ţării şi au comparat distru­gerile „înspăimântătoare“ cu cele provocate de războiul din 1992-1995.

„Consecinţele sunt înspăimântătoare. Distrugerile materiale nu sunt mai prejos decât cele provocate de lupte“, a spus minis­trul bosniac de externe Zlatko Lagumdzija. El a explicat că peste 100.000 de locuinţe din Bosnia nu mai pot fi folosite şi că peste un milion de persoane au rămas fără acces la apă potabilă. „În timpul războiului mulţi oameni au pierdut totul. Astăzi, din nou, nu mai au nimic“, a afirmat ministrul.

Premierul sârb Aleksandar Vucic estimează costurile dezastrului din Serbia la sute de milioane de euro, într-o ţară cu un PIB de aproape 35 de miliarde de euro. Preşedintele Tomislav Nikolic a cerut ajutor din străinătate.

„Ne aşteptăm la un sprijin imens pentru că nu multe state au trecut printr-o catastrofă atât de mare“, a spus el.

Inundaţiile şi miile de alunecări de teren au expus mine antipersonal şi câmpuri de mine din războiul din 1992-95 în peste 9.000 de locuri în Bosnia. Începând cu 1995 peste 600 de persoane au fost ucise de aceste arme. Estimările plasează la 120.000 numărul de mine rămase nedescoperite în Bosnia.

În Bosnia, ministrul adjunct al siguranţei a declarat pentru agenţia Thomson Reuters că până la 35.000 de persoane au fost evacuate cu elicopterele, cu bărcile sau cu camioanele.

Aproximativ jumătate de milion de persoane şi-au părăsit locuinţele într-o migraţie de o amploare văzută doar în timpul conflictelor interetnice din urmă cu două decenii. În Serbia au fost evacuate cel puţin 25.000 de persoane.

Termocentrala sârbă Nikola Tesla, care produce electricitate pentru jumătate de ţară, a devenit un simbol al solidarităţii în lupta cu apele revărsate.

Djina Trisovic, purtător de cuvânt al sindicatului companiei de utilităţi EPS a afirmat că unii angajaţi ai centralei au lucrat trei zile fără aproape nicio pauză deoarece echipele de schimb nu au putut ajunge acolo din cauza inundaţiilor. Între timp, mii de soldaţi, poliţişti şi voluntari s-au mobilizat să protejeze centrala. La mina de cărbune Kolubara, care aprovizionează unitatea, calamitatea a provocat deja pagube de 100 de milioane de euro.

Serbia, o ţară cu „oportunităţi imense“, dar cu economia blocată de corupţie şi de jocul intereselor

În Serbia, compania germană Ball Packa­ging are unul dintre cele mai im­por­tante proiecte de investiţii directe străine. În orice altă parte a lumii compania, care pro­duce ambalaje pentru mărci precum Coca-Cola, Pepsi şi Heineken, are un profil jos

şi-şi desfăşoară operaţiunile în linişte. Dar venirea ei a fost o veste mare în Serbia, o ţară a cărei industrie a fost devastată de război, de un embargo internaţional şi de destrămarea Iugoslaviei.

„Este o ţară cu oportunităţi imense, o piaţă care poate doar să crească şi oameni dornici să reuşească, oameni care sunt pre­gă­tiţi să se trasforme pe ei înşişi“, spune pentru BBC un director al Ball Packaging. Compania şi-a început operaţiunile aici în 2005 şi niciodată, susţine reprezentantul, nu a regretat. „Văd doar lucruri pozitive aici şi mă întreb de ce nu vin şi alte companii“, spune el.

Răspunsul poate fi găsit în imaginea ţării. Hiperinflaţia, corupţia şi represiunea politică pot fi privite ca probleme grave ale trecutului, dar acestea au lăsat pete greu de scos de pe reputaţia Serbiei.

Un exemplu sunt privatizările dubioase din ultimul deceniu, în urma cărora fostele companii de stat au ajuns în mâna unor pro­prietari dubioşi care le-au adus în faliment. La Agrohem, unul dintre cei mai mari producători de fertilizatori din ţară, lanţul slăbiciunilor duce până la o figură întunecată din Macedonia, notează EUobserver. Com­pania a irosit milioane de dolari cu afaceri cu companii offshore şi s-a prăbuşit în faliment, lăsând pe drumuri sute de angajaţi.

„Nu aveam nicio idee despre cine cumpăra compania“, îşi aminteşte Milojica Hrvacanin, fost angajat al Agrohem.

O investigaţie a Consorţiului Inter­na­ţional de Jurnalişti de Investigaţie a desco­perit că Zanko Cado, bancher şi om de afa­ceri şi fost ministru al economiei în Macedo­nia, a fost în spatele reţelei de firme offshore care s-au implicat în cumpărarea şi falimen­tarea Agrohem.

Aproape 2.000 din cele 3.017 com­panii de stat privatizate între 2001 şi 2011 şi-au încetat operaţiunile, au intrat în faliment sau sunt pe punctul de a se închide. În iunie 2013 fostul ministru sârb al economiei şi pri­vatizărilor Predrag Bubalo a fost arestat şi acuzat de abuz de putere în vânzarea Por­tului Belgrad, cândva o com­panie puternică de transport naval pe Dunăre care se spune că a fost preluată printr-o firmă din Luxem­burg de unii dintre cei mai bogaţi sârbi.

Cel mai bogat om de afaceri sârb deţine cea mai mare companie privată sârbă şi este acuzat de fraudă şi evaziune fiscală

Cel mai bogat sârb, Miroslav Miskovic, a uimit Serbia şi presa străină anul trecut când a plătit o cauţiune record de 16 milioane de dolari după ce a stat în închisoare şapte luni după acuzaţii de fraudă şi evaziune fiscală. Suma este mică în comparaţie cu averea sa, de peste un miliard de dolari, estimată de Forbes pentru 2007.

Printre altele, el a fost acuzat că a furat peste 30 de milioane de dolari în timpul privatizării unei companii de mentenanţă a drumurilor alături de fiul său şi alte nouă persoane.

Premierul Aleksandar Vucic susţine că Miskovic a plătit „alocaţii“ de până la 65.000 de dolari unui număr de 20 de politicieni de top şi că a încercat să doboare guvernul pentru a împiedica investigarea afacerilor sale.

Cauţiunea i-a consolidat reputaţia bătrânului de aproape 70 de ani de unul dintre cei mai bogaţi oameni de afaceri din Balcani, scrie The New York Times.

Vestea arestării a venit ca un şoc deoarece Miskovic era o persoană secretoasă şi enigmatică – jurnaliştii sârbi îl suspectau că plătea o parte din colegii lor pentru a nu scrie despre el. Guvernul a dat arestarea ca exemplu de succes în lupta cu crima organizată şi cu corupţia dată pentru ca ţara să poată adera la UE.

Miskovic conduce cea mai mai companie privată din ţară, Delta Holding, care are 7.200 de angajaţi în Balcani şi o reţea de afaceri de la imobiliare şi producţie de alimente la vânzări de retail şi asigurări.

Imperiul de business al lui Miskovic a prins rădăcini sub preşedintele Slobodan Miloşevici, căruia omul de afaceri i-a fost pentru scurt timp vicepremier, în anii ’90 în timpul războaielor şi a embargoului internaţional impus ţării. Responsabilitatea lui era privatizarea industriei sârbe. Miloşevici a murit în închisoare în 2006 în timpul procesului pentru crime de război.

În Bosnia, protestele anticorupţie au aprins iarna aceasta oraşele Tuzla şi Saraievo. „Privatizările corupte. Partidele politice care controlează justiţia, poliţia şi promovează teroarea în viaţa de zi cu zi şi, cel mai rău lucru, au furat banii oamenilor şi s-au îmbogăţit“, explica atunci pentru Euronews motivele protestelor unul din liderii demonstranţilor. Protestatarii au incendiat câteva clădiri guvernamentale. Mai multe zeci de persoane au fost rănite în luptele cu forţele de ordine.

 

sursa:www.diacaf.com

Scrie un comentariu