RoPress

Stiri recente

UE îşi pune speranţa pentru reducerea dependenţei energetice de Rusia în resursele Norvegiei şi în exploatarea Mării Mediterane

May 22, 2014

Paşi timizi către o uniune energetică făcuţi printre interesele naţionale:

UE îşi pune speranţa pentru reducerea dependenţei energetice de Rusia în resursele Norvegiei şi în exploatarea Mării Mediterane.

SUA şi Rusia se acuză reciproc de destabilizarea Ucrainei în timp ce regiunile cele mai bogate ale ţării sunt ameninţate de pericolul separatist

Noile planuri ale Comisiei Europene pentru întărirea rezistenţei pieţei europene a energiei, inclusiv pentru reducerea dependenţei Uniunii de gazele naturale ruseşti, prevede ca prim pas creşterea stocurilor de gaze ale celor şase state care depind în totalitate de energia rusească şi dezvoltarea unei infrastructuri energetice pentru caz de urgenţă precum noi facilităţi de stocare, apoi majorarea importurilor din Norvegia şi Algeria şi în cele din urmă construirea unor legături energetice cu state mediteraneene precum Israel, Grecia şi Cipru.

Aceste ţări au, potrivit celor mai recente descoperiri, re­zer­ve uriaşe de gaze naturale sub platforma continentală din Marea Mediterană.

„Cel mai mare joc al geopoliticii a revenit într-un mod ne­dorit şi se face simţit mai ales în domeniul energe­tic“, a declarat preşedin­tele CE José Manuel Barroso la un forum energetic la Bru­xelles, unde a pre­zen­tat de­talii legate de noua strategie energetică a UE. El a spus despre criza din Ucraina că este un semn că Europa trebuie să se tre­zeas­că. Mai multe detalii ale planului au fost vă­zute de jurnaliştii de la The Wall Street Journal.

Proiectul prevede că pe termen scurt tre­buie făcuţi paşi pentru amorti­za­rea unei po­sibile „per­tur­bări majore“ a livrărilor de gaze na­turale în iarna ur­mătoare. Co­misia îşi va con­centra efor­turile asu­pra celor şase sta­te care sunt 100% dependente de ga­zele ruseşti ast­fel încât stocurile de ga­ze ale aces­tora să crească şi să fie dez­vol­ta­tă infrastructură energeti­că de ur­genţă, precum noi facilităţi de de­pozitare. Rusia furnizează în pre­zent 30% din gazele importate de UE.

Colaborare mai mare cu vecinii „buni“

Pe termen lung, CE vrea să majoreze im­porturile de gaze din Norvegia şi Algeria şi să fructifice potenţialul pe care ţările de la Ma­rea Mediterană îl au în domeniul ex­ploa­tă­rii gazelor naturale. Cipru şi-a descris re­zer­vele de gaze naturale nou descoperite ca o po­sibilă alternativă pentru UE la energia rusească.

De asemenea, Comisia a propus con­stru­irea mai multor terminale pentru gaze na­turale lichefiate de-a lungul ţărmurilor euro­pene pentru ca statele UE să poată pri­mi mai multe exporturi din Qatar şi gaze din SUA. Ame­rica ar putea începe să ex­porte gaze în 2018 mulţu­mi­tă boomului gazelor de şist.

Executivul european vrea, de asemenea, să cre­eze un coridor sudic al ga­ze­lor care ar permite livrări din­spre Marea Caspică. Aces­ta ar intra în concu­ren­ţă directă cu South Stream, un gazoduct rusesc de 16 mi­liarde de euro care va aduc­e gaze ruseşti în Euro­pa de sud-est ocolind Ucraina, în prezent un im­por­tant nod pentru tranzitul gaze­lor Rusiei către Euro­pa. Din cauza disputelor dintre Mosco­va şi Kiev le­ga­te de preţul combustibi­lului rusesc, Rusia a oprit de mai multe ori livrările către Europa.

Pentru a întări securitatea energetică a UE, Comisia vrea să reformeze infra­struc­tura energetică a Europei construind mai multe interconectoare care să permită trans­portul gazelor şi electricităţii în două direc­ţii. Un astfel de pas ar ajuta la unirea pieţelor naţionale într-o piaţă comună a energiei.

Totodată, executivul european cere sta­telor membre ale UE să caute modalităţi de a reduce importurile de energie prin dezvol­tarea energiei din surse regenerabile, prin creşterea eficienţei consumului şi explorarea unor noi surse precum gazele de şist.

O piaţă unică a energiei, dar interese diferite

Ideea unei pieţe energetice comune nu este nouă şi nici propunerile CE nu sunt noi, însă realizarea sau implementarea lor s-a lovit de interesele fiecărei ţări. Polonia se foloseşte de criza din Ucraina pentru a promova puternic prin premierul Donald Tusk o uniune energetică paneuropeană ba­zată în primul rând pe achiziţii comune de ga­ze ale ţărilor UE de la furnizori externi, in­clusiv Rusia. Moscova oferă în prezent anu­mitor state importatoare preţuri pre­fe­ren­ţiale, în funcţie de importanţa lor în pla­nu­rile ruseşti. Ideii i se opune chiar comi­sa­rul european al energiei Gunther Oettinger. El consideră că „gazele sunt un produs, nu o armă politică pentru UE“ şi că preţurile ar trebui stabilite de piaţă, scrie Frankfurter Allgemeine Zeitung. Negocierea în comun a contractelor pentru gaze nu este agreată nici de Marea Britanie. Şi Cehia se opune creării unei singure structuri care să cumpere gaze pentru UE, însă ar sprijini grupuri private care s-ar alia voluntar pentru astfel de achiziţii, notează Thomson Reuters.

Oettinger ar accepta, în schimb, dezvol­ta­rea unei reţele de conducte la nivelul UE pen­tru a mări interconectivitatea dintre sta­te­le membre. Un astfel de plan ar împiedica Rusia să învrăjbească statele din UE. Polo­nia vrea, de asemenea, „reînvie­rea“ cărbu­ne­lui ca sursă de energie pentru Europa. In­dus­tria poloneză este puternic dependentă de cărbune, prin arderea căruia rezultă o ener­gie considerată „murdară“.

Bulgaria, pe teritoriul căreia ar trebui să ia­să la mal secţiunea submarină a South Stream, este hotărâtă să ajute până la capăt dez­voltarea proiectului rusesc. CE nu mai ve­de cu ochi buni South Stream, proiect pe care aproa­pe că l-a îngheţat.

În schimbul efor­turilor Bulgariei, Rusia s-a angajat să vândă ţării gaze la preţuri mai mici şi a oferit diverse avantaje băneşti. Bulgaria este de­pen­dentă în proporţie de peste 80% de ga­zele ruseşti şi este datoare, potrivit Mos­co­vei, unei companii ruseşti cu un miliard de euro pentru că a îngheţat proiectul con­struirii centralei nucleare de la Belene, care ar fi trebui să aibă reactoare ruseşti.

 

sursa:www.diacaf.com

Scrie un comentariu